Salată (de) Boeuf & Rosé

Reţeta lui Costăchel: Salată (de) Boeuf

Salata Boeuf Salată (de) Boeuf & Rosé

Reţeta lui Costăchel

Recomandarea Paharnicului: Caloian Rosé 2010, Oprişor

Caloian Rose 2010 Salată (de) Boeuf & Rosé

Caloian Rosé

Cred că nu greşesc afirmând că 2011 a fost anul în care vinurile rosé au urcat vertiginos în topul preferinţelor consumatorilor din România. Prin urmare vă voi propune la aperitiv, împreună cu clasica Salata (de) Boeuf, un rosé din Cabernet Sauvignon. Alegerea nu este întâmplătoare: e un vin oltenesc, cu multă personalitate, ce va face faţă cu brio combinaţiei complexe de gusturi din reţeta lui Costăchel. În consecinţă vorbim în continuare de Caloian Rosé 2010 de la Crama Oprişor, un vin pe care vă recomand să-l răciţi bine înainte de a-l turna în pahare. Culoarea este roz “foaie de ceapă” cu irizaţii de file de somon. Nasul este discret, elegant, cu aromă de căpşuni şi zmeură dar şi ceva note ierboase mai austere. Gustul este sec, fructat şi proaspăt. La început predomina fructele roşii de pădure (zmeura şi coacăzele), pentru ca mai apoi să izbucnească notele de cireşe, căpşuni şi citrice. E de remarcat onctuozitatea vinului, aciditatea să vie dar şi alcoolul bine integrat. Fără să vrem acest rosé ne sugerează un vin roşu cu o corpolentă medie şi un echilibru bine ticluit. Postgustul este lung, lăsând gura proaspătă, cu note condimentate de vanilie, scorţişoară şi o plăcuţă senzaţie de mineralitate. Pretul de 27 de lei este unul foarte prietenos şi ne duce imediat cu gândul la următoarea sticlă… Acestea fiind zise, vă urez Un An Nou Fericit şi la cât mai multe vinuri bune!

Sărmăluţe-n foi de varză & Merlot

Reţeta lui Costăchel: Sărmăluţe-n foi de varză murată

Sarmalute n foi de varza murata Sărmăluţe n foi de varză & Merlot

Reţeta lui Costăchel

Recomandarea Paharnicului: Prince Mircea Merlot 2008, Vinarte

Prince Mircea Merlot 2008 Vinarte Sărmăluţe n foi de varză & Merlot

Prince Mircea Merlot

Prinţul Mircea, cel de-al treilea fiu al Regelui Ferdinand I al României, a murit la frageda vârstă de 3 ani. S-ar părea, zic unii ziarişti ai epocii, că tatăl biologic al lui Mircea n-a fost Regele ci Prinţul Barbu Ştirbei. Ce legătură au aceste detalii istorice cu vinul? Să mă explic. Cum sărbătorile bat la uşă iar Costăchel ne propune o reţetă clasică, m-am gândit să vă propun şi eu un vin pe măsură, în speţă un Merlot. Dilema mea a fost următoarea: un Merlot Prince Mircea sau un Merlot Prince Stirbey. Pe lângă faptul că cei doi prinţi par să fi fost rude de sânge, sper să nu greşesc afirmând că şi vinurile ce le poartă numele sunt de viţă nobilă. Obligat să aleg, şi cum criteriul calităţii nu putea departaja aceste două Merlot-uri, am recurs la un criteriu pur subiectiv: am optat pentru Mircea fiindcă aşa îl chema pe tatăl meu. Prin urmare azi vom vorbi despre Prince Mircea Merlot 2008 produs de Vinarte la Crama Stârmina din Mehedinţi. Înainte de toate vă recomand ca acest vin, baricat 12 luni în stejar, să-l desfaceţi cu o oră înainte de a fi servit şi să-l aeraţi jumătate de oră în decantor. De-abia după aceea vă propun să-l turnaţi în pahare… Culoarea este roşu închis spre vişiniu, cu o textură opacă. Nasul este intens şi foarte complex: fructe negre de pădure, prune afumate, trufe, vişinată, vanilie, ciocolată şi piele. Gustul este la fel de sofisticat ca şi buchetul: ciocolată neagră, magiun de prune, vişine supracoapte, tanini foarte moi, alcool perfect integrat. Judecând după aciditatea vie a vinului, cred că mai are potenţial de învechire cel puţin vre-o 5 ani. Postgustul foarte lung ne lasă în gură arome de prune afumate, nucă, vişine, migdale şi piper. Pentru 54 de lei sticla, Prince Mircea este un campion al raportului preţ/calitate la categoria Merlot. Un vin alături de care mi-aş petrece fără nici o ezitare sărbătorile de iarnă şi nu numai!

Cartofii bucătarului & Plăvaie

Reţeta lui Costăchel: Cartofii bucătarului

Cartofii bucatarului Cartofii bucătarului & Plăvaie

Reţeta lui Costăchel

Recomandarea Paharnicului: Livia Plăvaie 2010, Crama Gîrboiu

Livia Plavaie 2010 Cartofii bucătarului & Plăvaie

Livia Plăvaie

Zilele trecute degustam o Galbenă de Odobeşti de la Crama Blum din Jariştea, un vin alb, sec şi fructat ca o livadă în luna mai. Cum era pentru prima oară când o Galbenă de Odobeşti mi-a trezit interesul, am căutat în memoria gustativă un soi cu care să-i găsesc asemănare. Prin urmare, m-aş hazarda să afirm că Galbena de Odobeşti aduce binişor cu Plăvaia, un alt soi alb legendar din regiunea Vrancei. Dar, să nu credeţi că puteţi găsi cu una cu două o Plăvaie pentru a verifica această presupusă asemănare. Ar fi doar o varianta: Livia Plăvaie 2010 de la Crama Gîrboiu… Nu prea aveţi de ales: e singura Plăvaie îmbuteliată apărută pe piaţa până acum! Şi, ca să nu credeţi că Plăvaia se găseşte doar în folclorul românesc, vă propun s-o încercăm chiar acum, bine răcită şi servită alături de reţeta de cartofi propusă de Costăchel. Culoarea este galbenă cu reflexiile verzui, specifică unui vin tânăr. Nasul are arome citrice, fructate (soc şi ananas) şi florale (precum ziceam, ca o livadă în luna mai). Gustul este dominat de fructe verzi (caise, piersici), multe citrice dar şi note lemnos condimentate. Postgustul este mediu spre lung cu multă prospeţime, aciditate şi note de lemn dulce-amărui. Acest vin costă 23 de lei sticla, dar, fiind singular în felul său, nu prea avem cu ce să-l comparăm. Raportul preţ/calitate îl încadrează însă cu siguranţă la categoria “best-buy”!

Tartă cu brânză de vaci & Gewurztraminer

Reţeta lui Costăchel: Tartă cu brânză de vaci, cacao şi portocale

Tarta cu branza de vaci cacao si portocale Tartă cu brânză de vaci & Gewurztraminer

Reţeta lui Costăchel

Recomandarea Paharnicului: Les Faitieres Gewurztraminer 2009, Orschwiller

Les Faitieres Gewurztraminer 2009 Orschwiller Tartă cu brânză de vaci & Gewurztraminer

Les Faitieres Gewurztraminer

Alsacia este, geografic vorbind, franceză. De-a lungul istoriei însă, ea a trecut, de nenumărate ori, că o minge de ping-pong, din terenul francez în cel german şi invers. Vinurile alsaciene seamănă uimitor de bine cu capitala regiunii, Strasburg: sunt un simbol al reconcilierii franco-germane. Şi, dacă vorbim despre vinuri alsaciene, trebuie în primul rând să facem referire la Gewurztraminer (Traminer condimentat), un soi local emblematic, mixul perfect între lumea latină şi cea germană. Din Gewurztraminer ies cele mai fabuloase vinuri de desert pe care le-am gustat în Franţa – poate doar un Sauternes din Bordeaux să fie un competitor pe măsură. Dar, haideţi să facem saltul de la teorie la practică şi să încercăm, alături de tarta lui Costăchel, un Gewurztraminer Les Faitieres 2009 de la producătorul alsacian Orschwiller. Culoarea este galbenă, foarte limpede, cu reflexii aurii. Nasul fin, discret şi elegant, ne întâmpină cu arome exotice de litchi şi trandafir. Vinul este demidulce, cu 16 grame de zahăr la litru, dar cu o formidabilă aciditate care ne induce mai degrabă senzaţia de demisec. Gustul este puternic şi mineral iar corpul amplu este dominat de note de gutuie şi fructe tropicale. Postgustul este prelung şi ne lasă cerul gurii proaspăt, aromat, cu note de dulceaţă de trandafiri şi condimente. Preţul de 47 de lei pentru o sticlă este unul foarte corect pentru un vin de acest calibru. Un must-have pentru oricine vrea să înţeleagă Alsacia vinurilor.

Tagliatelle cu somon afumat & Sauvignon Blanc

Reţeta lui Costăchel: Tagliatelle cu somon afumat

Tagliatelle cu somon afumat Tagliatelle cu somon afumat & Sauvignon Blanc

Reţeta lui Costăchel

Recomandarea Paharnicului: Sauvignon Blanc 2010, Michel Torino

Sauvignon Blanc Michel Torino Tagliatelle cu somon afumat & Sauvignon Blanc

Sauvignon Blanc Michel Torino

Dacă avem tagliatelle şi somon afumat ne trebuie musai un Sauvignon Blanc. Am să vă propun un vin din 2010 de la Crama Michel Torino, situată în regiunea Cafayate, la poalele Anzilor, în nord-vestul Argentinei. Podgoria se află la 1700 metri altitudine, acolo unde climatul răcoros şi variaţiile mari de temperatură de la zi la noapte joacă un rol cheie în coacerea lentă a strugurilor, ceea ce asigură o dezvoltare neobişnuită pentru soiul Sauvignon Blanc. Recoltarea strugurilor se face manual iar presarea lor la rece păstrează prospeţimea mustului. Prin fermentare în tancuri de inox la temperatură controlată de 13 grade, se obţine un vin cu un bun echilibru între prospeţime şi aciditate. Dar, să trecem la degustarea vinului. Culoarea este galben pal, cu o excelentă limpezime. Nasul este foarte fructat, cu multe caise, piersici şi ananas. Atacul este puternic, cu gust de soc şi ardei gras, simţim un vag rest de zahăr (sau poate doar o iluzie de dulce) plus ceva note lemnoase. Postgustul este mediu spre lung, cu fructe exotice, ierburi sălbatice şi fine note amărui. Temperatura recomandată de servire a vinului este de 6-8 grade. Ar mai fi de remarcat nota de eleganţă dată de formă neobişnuită a sticlei şi de desenul clasic al etichetei dar şi preţul de 36 de lei pentru o sticlă, care lasă fără suflu multe alte tipuri de Sauvignon Blanc.

Find the Best Verizon Cell Phone Deals Online | Thanks to Checking Accounts, Highest CD Rates and UK Loan